Categorisit la oldies but goldies
Toata ziulica cat e de mare trebuie sa fie ceva care sa umple cana. Cate un pic pic cate un strop strop sau mai grav. Ca sa intelegeti mai bine; de exemplu :unu care sa zica ca vine la 4 si sa vina la 5. Altu’ care a zis ca ti da banii pe 23 dar e 25 si se face ca ninge. Sa nu raspunda la cel intreb si sa skimbe subiectul. Sa zica ca are un joc care defapt nu a aparut. Sa ma injure careva cu sau fara motiv. Sa zica ca am facut ceva care doar in aparenta e asa. Sa ma intrebe un lucru care e evident ca e asa. Apropo aia cu jaluzele nu au venit nici acuma, nici janta nu e lacuita, dar macar a plouat. Sa mi zica careva sa nu ii mai zic “asa”! Sa critice pe unu care nu e de fata. Sa se alieze restu jucatorilor la heroes impotriva ta si dupa aia sa se bata cu pumnu in piept ca au castigat. Sa am de a face cu oameni ingrati. Sa mi se dea sfaturi auto cand sunt la volan. Sa se asteasca la mine careva chiar daca are dreptate. Sa incerce cineva sa ma santajeze sentimental. Sa comenteze careva fara sa fi racticat/incercat macar obiectul comentat. Sa nu mi se raspunda la salut. Sa ascult la casti cand am sistem 5.1. Prejudecatile de genul e prea tanara/tanar pentru tine sau invers. Sa primesti beepuri repetate la ore nepotrivite de la persoane care nu le ai in agenda.
Ma bucur totusi ca intotdeauna o mana binecuvantata goleste cu gesturi divine cana atunci cand se apropie de margini. De exemplu:ma gandesc ca as vrea sa beau ceva racoritor si apare Gica cu un suc de lamaie.
Primesc un sms cu “esti tare Raducule, multumesc”. Un te iubesc sauv sau un ravasitor te doresc. Cand termin o campanie pe hard fara sa dau niciodata “load”. Cand se aude in boxe “god like” , “it’s the best time ever” sau “incredible goal”.
Cand o liniste ma cuprinde si tot se opreste ca sa ma reincarc. Cand citesc o carte care mi place si nu a trecut nici macar o ora. Cand dumnezeu imi sopteste ai facut bine.Cand imi zambeste o fata frumoasa. Cand toate astea imi vor fi una atunci nu voi mai fi ce sunt acu…sau nu voi mai fi nimic.
de arv
Categorisit la Articole&Proza
Si inca odata ma las ingropata in ruginiu,tacere de toamna,gust de tacere,viata fara gust….ma trezesc culcata langa palma ta si iti impor o clipa,inca odata imi esti dumnezeu,esti si tu si eu,daca as putea mi-as vinde sufletul pentru un minut limpede din tine,macar ca atunci cand voi reveni goala,fara suflet sau memorie va trebui sa ma murdaresc si eu de credinta lor absurda.In tot maratonul timpului graba mea este prea deprimanta ca sa poata fii sustinuta de nimic,am nevoie de tine ca sa ma umilesti de nestiinta sa ma iubesti in 2 cuvinte,sa ma saruti in 3 randuri.cat de repede trebuie sa alerg doar ca sa stau in loc?unde ma pot ascunde de ziua de maine???mana ta si o privire de dincolo de cer inca ustura,doare tot ce aveam,plang pentru tot ce am.durerea preda durere.Am invatat ca uneori viata se defineste doar prin ura,prin ura nascuta din prezenta absentei tale
Uneori ma arde apa rece,dimineatza,la dus,cand inca iti simt chipul langa mine,in oglinda,schitat pana la ultimul detaliu ca intr-un tablou vechi de nunta.Ma inciudez grozav cand ma intorc si imi gasesc perna asteptand sa fie strivita sub obrazul tau,imi pare cea mai cumplita asteptare.prezenta ta este un film intrerupt de tot felul de ganduri,iar scenele se transforma in fotografii alb-negru la fel ca sufletul meu,soarele devine patrat la fel ca privirea ta ……….
Fara tine, am inceput sa fac lucruri fara prea multe intelesuri, lucruri banale si prostesti,in curand o sa ajung ca si ei,normala si incapabila sa ating vreodata apogeul vre-unei lumi speciale.iarta-ma ca te-am rapit din odaia fiintei tale caci desi strimta,pavata de nonculori contrastante este calda si este a ta,insa am nevoie de o urma de trecut ca sa raman cum am fost iar tu esti singurul talisman pe care l-am primit vreodata,tu ai puteri magice,tu ma poti transforma in mine oricand,oricum,oriunde….m-am obisnuit sa te caut duminica in autobuz pentru ca acolo s-au ingramadit toate concluziile amintirilor noastre,defapt te astept,cautarea inseamna razboi iar eu nu stiu sa lupt.ma las uitat deseori la fereastra si caut chipuri cunoscute printre trecatorii de pe stazii.ma las uitat acolo si ma plimb prin tot orasul cu mintea goala si fluturi in stomac.intepenesc pe un scaun mult prea uzat din prea mult dor si indraznesc sa eliberez trtristeti pentrru fiecare bucurie de-a lorsub forma de protest.de ce mai exisat zambete daca trebuie sa plangem pentrtu ele?si totushi…daca nu ar exista treptele fericirii ar fii o imensa plictiseala dar am fii scutiti de lacrimi.
mi-e dor de soapta ta,intelege odata mi-e dor sa te mai stiu iarashi si m-as multumi cu orice doar sa stiu ca e de la tine…u esti altfel in simplitatea ta complicata…esti voce si chitara,jupoi piele fara sa-ti murdaresti unghiile si iti imbalsamezi buzele cu dulce acrisor.rationalizezi iubirea cu usurinta si de cele mai multe ori cand o faci imi dovedesti cat sunt de inutila in lumea ta,intelege odata ca eu cu iubire ma hranesc si intelege ca infometarea mea nu va aduce cu sine decat o chitara fara voce,unghii negre,buze acre.Nu ma musca pana la sange!
Vara esti un bronz viu atunci cand te saruta luna,cald si flexibil. Te lasi inundata de umbre ca nu cumva sa-ti pierzi gandurile,le tii strans doar pentru tine desi nu pare,minti cu nerusinare!stii sa-ti gusti propria durere din cupa amaraciunii,inrtotdeauna te-am indemnat s-o faci caci doar asa ma puteai simti si pe mine,doar prin durere.in mod firesc evadam dupa printre lumi reci ostile si nu indrazneam sa zambim prea des…restul decurgea normal…cuvinte simple,priviri inocente,atingeri ce ne trada…dimineata imi simteam picioarele amortite de caldura ta,trtermuram toata si respiram parfumul mainilor tale.aveai un miros inca somnoros dupa o noapte cu prea multe vise.
Am invatat sa port masti:azi sunt goala maine rece,ieri am fost verde…Ai avut dreptate: e dureros noaptea cand imi dau jos falsul zambet si ajung sa ma privesc din exterior,din oglinda catre mine,ajung sa simt timpul cum mi se scurge prin vene,clipele imi raman in gat,iar umbra ta ma necajeste cumplit scaldandu-se in plansul meu k apoi,la sfarsit sa-si muste buzele de placere.m-am obisnuit sa ma descompun intr-un mare nimic,o mare minciuna.desi stiu ca suna sangeros adevarul este ca nu cunosc prea multe despre tine:esti in general o prezenta fara detalii iar in special un mare si ingenuu TU.Iarta-ma caci te-am cunoscut fara memorie,conditii sau ratiune,doar ca sa te pastrez aici oricat de acolo ai fi.Nu omit insa gramezile de cuvinte albastre ori geloziile absurde ce ni le-am ascuns reciproc dar nu le-am uitat si acum le numesc distante.Ele au ajuns argumentele perfect pentru un nou conflict in lumile noastre:ele au declansat lupta pentru noi,razboiul in care poti doar sa alegi trecutul ori prezentul,viitorul ramane doar un mit.
Dar indiferent de ironiile de acum au ramas vii privirile care inca mai au puterea sa strige “Te iubesc!”ne-au inghetat in poze amintirile si inca mai simtim marea intr-o piesa veche,tot ce a fost nu ar putea fi sters dar nici retrait.Ai ajuns sa-mi fii inger pastrat undeva acolo,departe de toti ceilati desi uneori iti intinzi aripile catre pamanteni, inca nu am reusit sa-ti explic cat de mult ma ranesc aripile tale. Toamna asta a fost un diferita mai lunga si mai trista,mai neinteleasa si rece in care tu ai fost vantul iar eu frunza tu muzica eu culoarea….desi am acceptat mult prea usor ca viata este viteza caci inca mai sangerez de dorul tau,desi stiu ca toate cuvintele mele se vor pierde printre zecile de pana acum va exista mereu o funza ruginie pe care sa scrie concluzia a tot ce a fost ”pentru cei mai multi eram doua bune prietene care nu-si gaseau locul pe lumea asta si numai cativa credeau sa stiu adevarul despre noi,dar noi eram singurelele care cunosteam adevarul adevarat,ca habar n-aveam defapt ce ni se intamplase…dar ca era ceva destul de frumos”
de numultumesc
Categorisit la Articole&Proza
Ma uit usor din dimensiunea asta trebuie sa o fac si pe asta. Aleg aceasta planeta ce ma imbie cu albastrul ei. Aici vreau sa ma nasc.
Vad lumina zilei si o privire iubitoare imi incalzeste sufletul. Apoi simt ceva nemaipomenit ceea mai tarziu am aflat ca se numeste imbratisare. Incep sa mi controlez copul firav inca si deabia pot merge. Alte suflete curioase la fel ca si mine ma gadila ma imping sau ma chinuie in ceea ce am aflat mai tarziu ca se numeste gradinita. Intr o zi acea privire iubitoare care am aflat ca ii apartine mamei nu a mai aparut. Iar eu am ramas privind cum toate privirile se sting. Mama uitase sa ma ia de la gradinita, nu pot sa uit imbratisarea aceea care imi topise toata tristetea.
Apoi am invatat sa recit poezii, si o faceam chiar bine, zau ca da. Le simteam chemarea dincolo de cuvintele frumos insiruite cu sunete ingemanate.
Apoi soveja, tunurile demult dezafectate de inutilitatea lor, ma vad pe pajistea cu verde a muntelui, apoi lovit de o schiza iesind dintr o falie temporala si ma prefac ca mor.
Asa se termina si scoala unde subtire ca o trestie ce se leagana dar nu se rupe termin de zidit inca o treapta din evolutia pedepsei mele.
Ceva incepe sa ma atraga irezistibil, ochi, struguri, portocale, sunt acum fructe atat de prinse in valtoarea ce creste in aceasta inchisoare de carne si oase. La fel ca si un condamnat pe viata incepe sa mi placa inchisoarea cu toate corpurile ce se unduiesc in juru mi lasciv.
Primii pasi imperechiati si timizi, primele degete pline de curiozitate, primele buze sangerii ce im brazdeaza obrazul. Ochii aceia dezamagiti de lipsa mea de incredere se opresc acum pe bratele unui alt cersetor de imbratisari.
Imi adun bucatile sufletului meu si le asez in cartile ce le vad. Citesc fara oprire pana cand bratele mi se ingroasa, ochii capata acea scaparare diabolica a cunoasterii iar sufletul cunoaste toate intamplarile fecioarelor muze din capitolele vietii mele.
Oare exista mai multe stele in univers decat litere in carti ? Pentru mine stele sunt mai putine, poate pentru ca nu am mai vazut cerul senin de ceva vreme.
Ma duc sa pun banii pe card, fratelui meu. Ne stim de cand recitam eu poezii si lui ii placea. Ochii lui mari bulbucati si negrii gangureau cand eu il strangeam in brate ; cu vocea mea rasunatoare reusii pentru o clipa sa fac sa tresara pe toti din sala ce ma priveam cu nesat sorbindu mi cuvintele care ii intrigau si ii faceau sa zica :
-Cine e acest tanar care ne vorbeste despre sensul vietii cu atata siguranta ? Cum poate el sa l contrazica pe creatorul acestui manual ?
Aceasta e tema mea de doctorat « Viata mea din alta viata « ! Ar trebuie sa stiu ceva despre ea chiar mai multe daca mi aduc bine aminte. Apropo de adus aminte ; trebuie sa plec….
La revedere stimati spectatori ai vietii mele ! La revedere viata !
de arv
Categorisit la Rime si versuri
Astept si timpul ma apasa
Amar sopteste clipa ca ma vrea
Doar intuneric varsa prezenta ce nu este
Doar amagire curge prin geamat de saltea
Si-o voce ma ustura,o voce prea frumoasa
Ca s-o ating eu jalnic si trist cu mana mea.
As vrea sa musc turbata bronzul tau din piele
Si sa-l ascund temeinic in umbra mea de par
Drogat de vise scumpe si razboit cu vantul
Drogat ca posesoarea,ascuns de mintea lor
Si-atatea parti din mine in palma ta sunt prinse
Caci tu-ti culegi veninul din fluturii ce mor
Iubita mea mi-e frica de vremea ce-o sa vina
Imbratisand prunceste mirosul tau de geana
Iubita fara timp,doar noaptea cand nu esti
Un tipat ma orbeste iar steaua ta ma chiama
Si zambitoare gust din lapte de povesti
Caci inc-astept tacuta,iubita mea,mi-e teama.
de numultumesc
Categorisit la Articole&Proza
Si inca odata ma las ingropata in ruginiu,tacere de toamna,gust de tacere,viata fara gust….ma trezesc culcata langa palma ta si iti impor o clipa,inca odata imi esti dumnezeu,esti si tu si eu,daca as putea mi-as vinde sufletul pentru un minut limpede din tine,macar ca atunci cand voi reveni goala,fara suflet sau memorie va trebui sa ma murdaresc si eu de credinta lor absurda.In tot maratonul timpului graba mea este prea deprimanta ca sa poata fii sustinuta de nimic,am nevoie de tine ca sa ma umilesti de nestiinta sa ma iubesti in 2 cuvinte,sa ma saruti in 3 randuri.cat de repede trebuie sa alerg doar ca sa stau in loc?unde ma pot ascunde de ziua de maine???mana ta si o privire de dincolo de cer inca ustura,doare tot ce aveam,plang pentru tot ce am.durerea preda durere.Am invatat ca uneori viata se defineste doar prin ura,prin ura nascuta din prezenta absentei tale
Uneori ma arde apa rece,dimineatza,la dus,cand inca iti simt chipul langa mine,in oglinda,schitat pana la ultimul detaliu ca intr-un tablou vechi de nunta.Ma inciudez grozav cand ma intorc si imi gasesc perna asteptand sa fie strivita sub obrazul tau,imi pare cea mai cumplita asteptare.prezenta ta este un film intrerupt de tot felul de ganduri,iar scenele se transforma in fotografii alb-negru la fel ca sufletul meu,soarele devine patrat la fel ca privirea ta ……….
Fara tine, am inceput sa fac lucruri fara prea multe intelesuri, lucruri banale si prostesti,in curand o sa ajung ca si ei,normala si incapabila sa ating vreodata apogeul vre-unei lumi speciale.iarta-ma ca te-am rapit din odaia fiintei tale caci desi strimta,pavata de nonculori contrastante este calda si este a ta,insa am nevoie de o umbra din trecut ca sa raman cum am fost iar tu esti singurul talisman pe care l-am primit vreodata,tu ai puteri magice,tu ma poti transforma in mine oricand,oricum,oriunde….m-am obisnuit sa te caut duminica in autobuz pentru ca acolo s-au ingramadit toate concluziile amintirilor noastre,defapt te astept,cautarea inseamna razboi iar eu nu stiu sa lupt.ma las uitat deseori la fereastra si caut chipuri cunoscute printre trecatorii de pe stazii.ma las uitat acolo si ma plimb prin tot orasul cu mintea goala si fluturi in stomac.intepenesc pe un scaun mult prea uzat din prea mult dor si indraznesc sa eliberez trtristeti pentrru fiecare bucurie de-a lorsub forma de protest.de ce mai exisat zambete daca trebuie sa plangem pentrtu ele?si totushi…daca nu ar exista treptele fericirii ar fii o imensa plictiseala dar am fii scutiti de lacrimi.
de numultumesc
Categorisit la Rime si versuri
Viata
acest hot dibaci
m-a pacalit din nou
M-a invaluit in splendoare
in frumusete inca nenascuta,
si apoi m-a lasat
sa vad uritul si neimplinirea
patosul ei si dezamagirea
Si in final
ingerul meu pazitor
a aparut in spatele unei ploi aurii
spunind:
Viseaza!
Si am visat….de la inceput
aceasta viata…
care m-a pacalit din nou…
si am vazut iar totul
spectator al propriului meu show
pina in momentul in care
ingerul meu pazitor a spus:
Viseaza!
Si am visat….
Categorisit la Rime si versuri
O, tu inger de jad
Ce inima mi scrijelesti
Cu aripile descfacute
Si cu inima de flori de mina
Copil de carbon ce esti
Adevarat ! ca ti sunt strain
Nimeni nu se ntreba
De ce ? De ce carbon ?…
de ARV
Categorisit la Articole&Proza
Acestia sunt anii in care nu putem fi altfel decat ingrati, in care nu trebuie sa fim altfel decat ingrati! Ce, vrei sa infaptuiesti o lume noua? Vrei sa ne schimbi? Stiu care i raspunsul tau, asha ca iti spun ca as sta cu placere in cazanul cu smoala daca as sti ca tu m ai bagat acolo.
Observ ca judeci teribilismul, ca-l condamni. Nu exista adolescenta fara teribilism..si cei care neaga asta. dau dovada d cea mai atroce forma a sa..e o stare prin care trebuie sa treci, tocmai pentru a o judeca mai tarziu, cum poate si u o sa ti judeci peste ani ideile din acest articol.
Si pana la urma cred ca blogul e mai mult despre tine, nu despre adolescenti. TU, cavaler atotputernic ce pune ordine in randul tinerilor mustind a a estrogen si testosteron, a hormoni fierbinti, asteptand sa gaseasca un orificiu in care sa s reverse in placere orgasmica.
Si pana la urma care e problema daca asa e? Nu suntem cu totii pana la urma niste animale? Sa ne comportam ca atare, macar in adolescenta. Sa lasam animalitatea din noi sa ne cucereasca si sa ne conduca. Sa tip, sa njur , sa traiesc momentul chiar daca nu stiu ce i ala dupa cum bine zici. SA FAC DE TOATE PT TOTI, CU TOTI!!!!!!!!!!!!Eu iubesc adolescentii pe care u ii condamni. Ii urasc pe cei care nu sunt ingrati, lenesi si crepusculari in spirit. Ii urasc pe cei ce sunt substante amorfe, carnuri amortite, minti virgine, trupuri neframantate de altele, guri pure, suflete curate.Ii vreau pe cei murdari, pe cei patrunsi de lume, p cei spurcati, pe cei ce gusta lumea in fiecare zi, pe cei cu idei, pe cei ce simt, pe cei ce experimenteaza iar si iar si iar si orice si orice si orice…
Si tu vrei sa ne purifici?Vrei sa ne mantuiesti?Vrei sa ne arati calea?
NU, MULTUMESC.Mi-o voi cauta singura.
P S Si vreau sa fiu o diavolitza ca sa stiu sa fiu inger mai tarziu; si vreau sa fiu perversa, vreau sa simt raul, ca apoi sa stiu cu cine am de luptat.Si vreau sa ma simt..mereu..si mereu..si mereu…
Astept un contracontraarticol pe masura ta, Radu.
Categorisit la Articole&Proza
Sa incerc sa imi expun clar si concis situatia.
In urma unui control mai detaliat, facut din pricini obiective (nu le pot enumera insa aici) am descoperit ca am urmatoarele probleme:
1. Imi pica parul mai des decit ar trebui.
2. Unul dintre ochi are +0.25 dioptrie.
3.Gingiile mele sangereaza mult prea usor, osul dentar se retrage, cauza din care mai toti dintii sunt mai sensibili si chiar se clatina
4.Sunt racit, cu un fel de gripa din aia mutanta din cauza carea tusesc continuu, imi curgea nasul ca la robinet si ma dureau toti muschii de parca m-ar fi batut careva.
5.Inceput de sinuzita
6.Carenta de minerale esentiale (hipocalcemie, anemie, lipsa de Mg – adica magneziu).
7.Carenta de vitamine B si probabil C.
8.Imunitate scazuta…probabil din cauza a ceva de mai sus.
9.Probleme la vertebrele lombare (inceput de spondiloza cervicala).
10.Reactie alergica severa la praf si acarieni.
11.Astm bronsic alergic
12.Nustiuce dilatatie a stomacului din cauza consumului exagerat de lichide.
13.Oaresice probleme la vezica urinara datorata tot consumullui exagerat de lichide
14.Dureri difuze la incheieturi…banuiesc de la lipsa de calciu
15.Predispozitie spre depresie (cred si eu dupa cele de mai sus).
16.Unele simptome de oboseala cronica, iritabilitate, lipsa concentrarii.
17.O usoara aritmie pe fondul oboselii sau de la suflu sistolic…cind eram mai mic ma vrajeau ca de la crestere…acum am crescut…si?
18.Scolioza in S.
19.Tendinta spre obezitate.
Astea fiind zise hai sa le analizam pe rand, dupa cauza si remedii:
1.Dispozitia spre chelie…unii zic ca ar fi genetic(nu e cazul meu)..altii(carora le dau dreptate) zic ca ar fi posibil din cauza unor carente de minerale. Deci iau eu mineralele si rezolvam
2.Ochii…astia probabil suporta cu greu cele 8 ore de servici +1-2 pe acasa…0.25 dioptrie cica e putin…se vindeca de la sine daca nu fortez…am scapat si de asta.
3.Paradontoza,carii si alte alea…sau cum le-o fi zicand…se rezolva…am o pasta de dinti cu un gust nasparliu care cica face minuni (un fel de sarat dulceag…daca va intrebati cum adica), si o apa de gura cu un gust puternic mentolat…dar cind zic puternic…asa e…(are in schimb efect secundar ca te face sa nu mai simti gustul sarat..cred ca de asta au combinat-o astia cu pasta de dinti, mari doctorii astia domle…mari de tot). Cica mi se trage de la alimentatie corespunzatoare…contactul indelungat cu sucuri dulci si pline de chimicale au acest efect spectaculos.
4.Raceala…asta trebuie sa treaca…doar ca medicamentele ce le-am luat combinate cica au dat-o in efect psihotrop…fain tare..is drogat pe romaneste…dar mie imi place…insa asta e alta poveste.
5.Sinuzita – asta cere tratament complex, plin de efecte secundare..si nici nu garanteaza efectul pe termen lung…deci…o lasam in plata domnului..doar nu am auzit pina acum pe nimeni care sa fi murit din cauza sinuzitei. Cauza-necunoscute, tratament alopat prea riscant, mai merge o inhalatie cu combinatie de ulei de menta si eucalipt din cand in cand ca adjuvant.
6.Carente de minerale..asta e simplu..iau mineralele si s-a rezolvat. Asta cica ar fi tot de la un mod de hranire neadecvat…deci pizza si coca cola nu sunt o combinatie ideala.
7.Lipsa de vitamine – astia au ceva cu mine…e tot de la hranire neadecvata…..hmmm!
8.Imunitate scazuta – asta e de la lipsa de vitamine si minerale…deci luam alea si am scapat…bine ca nu da nimeni vina pe mine si aici.
9.Inceput de cocoasa…aka spondiloza cervicala in citiva ani….eu sper zeci…ei zic ca nu…asta vine de la faptul ca stau cocoshat la calculator…..deci asta face rau domnule…se rezolva prin atitudine corecta in fata calculatorului si gimnastica medicala. Hmm…complicat!
10.Alergie la praf si acarieni(astia fiind un fel de paianjeni mici intilniti peste tot) . Adica trebuie eu sa ma feresc de locurile care au praf de casa si / sau pe care se pot pune acarieni…pai cum vine asta nenea doctorul…unde sa traiesc intr-un glob de sticla?
11.Astm bronsic alergic….tratat la timp trece…adica in copilarie…pe mine ca mai supara din cand in cand…dar astept sa treaca singur..sau il mai ajut cu un bronhodilatator.
12. Consum exagerat de lichide….adica 6 litri de cola pe zi e prea mult sau ce? Norocul meu ca incerc sa ma las…deabia daca mai bag 1 litru pe zi….progresam.
13. Ca si mai sus…renuntam pe cat posibil la suc…si poate se rezolva. Sa pun insa si in practica ideea.
14. Incheieturile…asta poate sa fie de la lipsa de minerale, sau de la prea mult tastat, sau de la ambele…luam minerale…si speram sa fe de la lipsa lor.
15.Hmm…depresie…asta nu suna bine deloc….dar…ce stim noi…pate trece daca nu o bagam in seama.
16.Oboseala asta e urmarea la faptul ca nu ma odihnesc….dorm prea putin….si asa mai departe…odata ce imi fac un program adecvat de odihna…e posibil sa imi revin
17.Idem punctul 16. Alta cauza ar fi ca m-am nascut asa…deci…nu se mai face nimic…decit sa am grija…
18.Scolioza….asta mi se trage de la ghiozdanul ala greu din clasele 1-4…sunt mai mult ca sigur……se recomanda….surpriza…gimnastica medicala.
19.Ma ingras adica….de la ce…haha….pai e simplu..lipsa de vitamine, minerale, alimentatie nesanatoasa, program neregulat de somn si..poate de la aia 5-6 litri de cola zilnici…
Concluzie: Pentru a evita problemele de mai sus si a atinge venerabila varsta de 100 (una suta) ani…trebuie sa:
a) ma odihnesc corespunzator (8-9 ore somn de preferat in intervalele 22-7)
b) renuntarea cat mai urgenta la consumul de sucuri gen cola, inlocuirea lor cu apa plata sau sucuri naturale(din alea stoarse din fruncte…nu Prigat si compania)
c) un mod de hranire adecvat si echilibrat, care sa asigure necesarul zilnic de proteine, glucide, lipide, minerale si vitamine.
d) gimnastica medicala care sa indrepte cocoasa si alte neajunsuri si sa ma faca sa arat precum marii actori de succes(aka Jean Van Damme, Bruce Lee…etc)
E relativ simplu…asa ca….promit sa ma apuc de treaba…dar nu de azi…de miine…ca doar cite se pot intimpla in inca o zi…
de Varu’
Categorisit la Articole&Proza
A fost o data un om caruia ii placea sa fie recunoscut pentru ceea ce este. Din pacate nimeni nu-l intelegea, nimeni nu-l aprecia si nimeni nu-l recunostea pentru ceea ce era. Atunci si-a pus toata vointa in a-si realiza visul: sa fie placut, apreciat si recunoscut. A inceput sa-si schimbe hainele, atitudinea, vorba, muzica. Lumea a inceput sa-l placa, sa-l stie, sa-l recunoasca, sa vorbeasca cu si despre el. Si totusi… A devenit asa de bun incat putea, daca vroia sa se imprieteneasca cu oricine si sa fie placut. A devenit un cameleon. Si-a desavarsit visul, si totusi… era asa de bun sa-si schimbe culoarea incat a uitat proria-si culoare, era asa de bun in a-si schimba gandurile dupa cei din jur incat si-a uitat propriile ganduri, era mai singur ca niciodata dar lumea il placea si era recunoscut…Ai grija ce-ti doresti, s-ar putea sa se indeplinesca asa ca ai grija cu cine te (re)cunoaste.
de Arch
